Mașini cu aceleași numere de înmatriculare, pe șoselele țării. Cum este posibilă apariția "clonelor"?

O fotografie mai veche în care apar trei maşini din România cu acelaşi număr de înmatriculare a devenit s-a viralizat pe site-urile de socializare. Cele trei autoturisme, un Opel, un BMW şi un Audi, au fost fotografiate în 2014 cu acelaşi număr de înmatriculare, aparţinând judeţului Arad, scrie promotor.ro.

O situaţie similară s-a petrecut în 2013 în Drobeta Turnu Severin. Un BMW şi un Opel Corsa aveau acealşi număr de înmatriculare şi au circulat aşa câţiva ani. Iar anul trecut, în Hunedoara, poliţiştii s-au autosesizat după ce două autoturisme Mercedes, parcate unul lângă celălalt, aveau acelaşi număr.

Operaţiunea maşina clonată

O situaţie asemănătoare a avut loc în 2011, când un bucureştean a găsit la un service un autoturism Volvo C30 argintiu, aproape identic cu al său şi purtând aceleaşi numere de înmatriculare, a început să circule pe internet încă din noiembrie 2011. Poliţia Capitalei a intrat pe fir şi a alertat chiar şi Interpolul, informa gândul.info

În acel moment, se spunea că întâmplarea putea avea legătură cu un amplu dosar penal al procurorilor de la Tribunalul Bucureşti, care au trimis în judecată o reţea de 19 persoane care vindeau maşini furate sau "clonau" autoturisme, pentru a-şi înşela clienţii. Reţeaua se bucura de ajutor din Poliţie şi de la Registrul Auto Român.

„Vă anunţ de la început că nu este vorba de o glumă sau de un trucaj foto. Fapta este adevărată. Intâmplător am găsit ieri încă o maşină identică cu a mea”, îşi începea povestea userul „ghiocel”, pe forumul roportal.ro, în noiembrie 2011.

El povesteşte că maşina respectivă avea acelaşi număr de înmatriculare - B 01 FBG, era acelaşi model şi avea aceeaşi culoare cu propria maşină, lucruri care se văd şi din fotografii. Bărbatul a chemat poliţia, sunând la 112. Iniţial însă, poliţia nu a ştiut cum să procedeze, pentru că maşina „clonă” nu figura ca fiind furată, singura neregulă vizibilă fiind acoperirea cu vopsea a seriei de caroserie din parbriz.

„Am stat 6 ore lângă maşină până în final a fost sigilată, ridicată şi dusă la o secţie de poliţie. Poliţia de sector spunea că este treaba celor de la circulaţie, cei de la circulaţie spuneau că maşina nu este în neregulă fiind tot a mea şi că dacă este furată, este treaba celor de la furturi. Cei de la furturi spuneau că maşina nu este furată fiind a mea. Şi tot aşa. Până la urmă m-am enervat şi am vrut să chem o platformă să o ridice să o duc la mine acasă. Dacă toată lumea spunea că este maşina mea”, povesteşte „ghiocel”.

Cei de la service-ul auto unde a fost găsită maşina ar fi negat că ştiu ceva despre provenienţa acesteia.

„Eu sunt convins că maşina era folosită sau pregătită pentru fapte demne să îi îmbogăţească pe anumiţi interlopi. Iar dacă erau depistaţi, fugeau sau lăsau maşina acolo. Poliţia urmând să salte gâscanul. Adică pe mine. Asta să nu mai pun la socoteală că putea produce un accident grav. Şi tot gâscanul era umflat”, mai scria bărbatul.

Poliţia Română a colaborat inclusiv cu Interpolul

„Autoturismul Volvo în cauză a fost sigilat şi ridicat încă din ziua aceea. Se fac cercetări în vederea stabilirii situaţiei şi proprietarului de drept. Se colaborează inclusiv cu Interpolul”, a explicat atunci pentru gândul.info Diana Sarca, purtătoarea de cuvânt a Poliţiei Capitalei.

Mai multe persoane au reclamat pe forumurile unde a apărut povestea Volvo-ului clonat că imaginile ar fi falsificate prin editare, însă povestea este extrem de plauzibilă, în contextul în care procurorii bucureşteni au anihilat în 2011 o reţea de escroci care „clonau” maşini, pentru a vinde în România maşini închiriate şi furate din străinătate.

Pe 27 ianuarie 2012, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au încheiat ancheta şi au trimis în judecată reţeaua formată din 19 persoane, acuzate de înşelăciune, dare de mită, favorizarea infractorului, fals şi conducere fără permis. Aceştia erau ajutaţi şi de câţiva poliţişti şi angajaţi ai Registrului Auto Român, care colaborau cu reţeaua.

Reţeaua introducea în România maşini furate sau închiriate din străinătate şi apoi aduse în ţară înainte de expirarea perioadei pe care fuseseră închiriate. Ulterior, reţeaua falsifica documentele maşinii (cartea de identitate sau de provenienţă) şi încerca să o înmatriculeze, cu ajutorul unor complici de la RAR, apoi să vândă maşina mai departe.

Operaţiunea „Clona”, cu poliţişti în roluri secundare

Procurorii au mai arătat că reţeaua folosea şi metoda „clonării” de maşini. Escrocii găseau maşini înmatriculate legal în România, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie cu maşinile furate din străinătate, apoi creau documente de identificare şi plăcuţe de înmatriculare false pentru maşinile furate.

Reţeaua se bucura de ajutorul unor poliţişti, care verificau maşinile care urmau să fie clonate în bazele de date oficiale, furnizând date de identificare. Cu datele astfel obţinute, erau "fabricate" documente pentru autoturismele sustrase, „singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice”, au mai spus procurorii.

După această operaţiune, reţeaua vindea maşinile „clone” cu preţuri foarte mici. Uneori, reţeaua încerca să vândă maşinile închiriate din străinătate şi furate, imediat ce intrau în România, cu preţuri foarte mici, cuprinse între 1.000 şi 4.000 de euro (era vorba de maşini fabricate între 2009 şi 2011). Intermediarii le vindeau mai departe, adăugând între 50 şi 200 de euro la preţ.

„Preţul pieţei era cerut numai în cazul autoturismelor la care se reuşise înmatricularea definitivă în România, care erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credinţă”, spuneau atunci procurorii bucureşteni.

Cum era păcălit Registrul Auto Român

Reţeaua acţiona rapid după ce închiria maşinile din străinătate. O dată cu încheierea unui contract de închiriere a unui autoturism, societatea de profil înmâna clientului, împreună cu autoturismul solicitat, talonul (certificatul de înmatriculare) autoturismului, asigurarea de răspundere civilă auto, rovinieta, cartea verde (în cazul în care clientul declara că doreşte să părăsească teritoriul ţării unde a încheiat contractul de închiriere) şi o singură cheie de contact. Clientul nu primea cartea de identitate a maşinii sau certificatul de proprietate, şi nici cea de-a doua cheie a autoturismului, acestea rămânând la societatea de închiriere.

În România, maşinile erau duse la RAR înainte să expire perioada de închiriere, astfel că acestea nu figurau ca furate. Erau prezentate certificatele de înmatriculare ale autoturismelor, primite de la societăţile de închiriere, precum şi facturi sau contracte de vânzare-cumpărare false care atestau faptul că autoturismele au fost achiziţionate din străinătate de la persoane fizice sau juridice.

După ce obţineau certificatul de autenticitate şi cartea de identitate pentru autoturismele prezentate la RAR, persoanele din reţea se deplasau la Serviciul de Permise şi Înmatriculări, unde depuneau actele obţinute de la RAR, pentru obţinerea înmatriculării definitive.